Una din cărțile pe care le-am citit recent se numește 07:07. Cu sufletul în Est și este genul acela de carte pe care o port cu mine în suflet și în gând mult timp după ce o termin de citit. Este scrisă de Andrei Lasc și cuprinde călătoria lui prin lume, în tot felul de destinații exotice, dar și prin suflet. Din România în Thailanda, apoi în Bali, în India și Nepal. În egală măsură, este povestea unei călătorii care pleacă de la rătăcire și pierderea propriului drum, la regăsire, împlinire, motivare și iubire. Și nu doar atât.
Andrei are un dar de a povesti și o face atât de natural, încât prin paginile lui te poartă cu el în fiecare aventură, în fiecare călătorie. Și-a scris cartea sub forma unui jurnal, într-un stil pe care nu l-am mai întâlnit până acum. Și e scrisă cu sinceritate și cu deschiderea unui om care își pune sufletul pe tavă și ne face părtași la poate cea mai importantă experiență din viața lui, aceea a regăsirii propriului drum. Îi simți bucuria, îi simți neliniștea, îndoiala, dar te și regăsești apoi alături de el.
Citești povestea lui, dar în același timp îți auzi propriile întrebări și îți găsești propriile răspunsuri. Eu una m-am simțit ca și când aș fi făcut aceeași călătorie, de parcă aș fi fost acolo lângă el și aș fi vizitat fiecare destinație, aș fi gustat din fiecare fel de mâncare, aș fi simțit briza umedă, nisipul fierbinte sau valurile înspumate ale oceanului ori aerul tare și curat al munților. Însă fără stresul și inconvenientele de care a avut el parte. În plus, am fost plăcut surprinsă de umorul fin și de jocurile inteligente de cuvinte pe care le-a presărat în întreaga carte, dar parcă cu și mai mult curaj în cea de-a doua parte.
Iar când am ajuns la finalul cărții, am amânat câteva zile să citesc ultimele pagini pentru că nu voiam să se termine. Ca atunci când savurezi cea mai gustoasă prăjitură! Te bucuri de fiecare înghițitură, dar îți pare rău că se termină.
Și totuși știu că a fost o aventură pe care o pot retrăi oricând doresc. Tot ce am de făcut este să mă așez comod, cu o ciocolată caldă într-o mână și cu cartea în cealaltă și să încep s-o recitesc. Și sigur am s-o recitesc!
