No man is an island, spune poemul. Adică nu putem trăi singuri, suntem construiți să ne ducem viața în familie, în comunitate, alături de alți oameni. Și una dintre cele mai importante lecții pe care le avem de învățat este cum să creăm și să menținem relații sănătoase, armonioase, cu oamenii dragi nouă.
Am avut o mare revelație în momentul în care am citit cartea Cele 5 limbaje ale iubirii, scrisă de Gary Chapman. O consider o carte de căpătâi dacă îți dorești să ai relații împlinitoare cu cei din viața ta, mai ales cu oamenii cei mai apropiați sufletului tău. Atunci am înțeles că, în momentul în care iubești pe cineva, fie că vorbim de copiii noștri, de soț, soție, de părinți, prieteni sau alte persoane importante din viața noastră, e important să le arătăm iubirea noastră așa cum sunt ei concepuți să înțeleagă iubirea.
Cele 5 limbaje ale iubirii prezentate de Gary Chapman sunt:
- Timpul de calitate petrecut împreună
- Contactul fizic
- Cuvintele de încurajare
- Cadourile
- Serviciile.
Tendința noastră naturală este ca, atunci când vrem să-i arătăm cuiva o dovadă de afecțiune, ne comportăm cu el/ea așa cum am vrea ca alții să se comporte cu noi. Însă fiecare dintre noi avem propriul nostru limbaj al iubirii, propriul mod în care experimentăm și trăim cel mai puternic sentiment din univers.
Ceea ce pentru noi înseamnă un gest măreț, pentru celălalt ar putea trece neobservat. Pentru noi o dovadă de iubire ar putea fi un cuvânt de încurajare primit la momentul potrivit, iar pentru partener dovada supremă ar putea să însemne timpul de calitate petrecut împreună. Sau diferite servicii pe care le putem face pentru el. Sau poate simte că, dacă îl/o iubim cu adevărat, îi putem arăta asta prin cadourile pe care i le oferim. Dacă pentru noi, de exemplu, cadourile nu reprezintă neapărat o dovadă de iubire și nu simțim să facem asta atunci când vrem să ne arătăm afecțiunea, celălalt ar putea înțelege că, de fapt, nu ne pasă suficient de mult.
Fiica mea, de exemplu, atunci când îi este foarte dor de cineva, primul lucru pe care îl face când știe că urmează să ne întâlnim cu persoana respectivă este să-i pregătească un cadou cu mânuțele ei. Sau vrea să-i cumpărăm ceva.
La început n-am făcut legătura. Dar pe măsură ce timpul trecea, am înțeles că acesta este limbajul ei principal al iubirii. Simte să-și arate iubirea, admirația, simpatia față de cineva oferindu-i un cadou. Cu cât mai mare este dorul și iubirea, cu atât mai mare vrea să fie cadoul. Știind acest lucru, cu atât mai mult vreau să-i arăt ce mult apreciez orice vine de la ea, pentru că știu că nu e un simplu dar, ci e tot suflețelul ei pus acolo, în acel cadou.
Hai să luăm un alt exemplu: într-un cuplu, pentru unul dintre parteneri, limbajul iubirii înseamnă timpul petrecut împreună, iar pentru celălalt, cadourile. Degeaba unul își dorește să petreacă împreună cât mai mult timp, iar celălalt vine doar când simte el nevoia și aduce un cadou ca să compenseze. Pentru primul, va fi o dovadă clară de lipsă a iubirii. Pe când celălalt, va simți că gestul lui nu e apreciat.
Citind această carte, am înțeles cât de important este să ne descifrăm propriul limbaj, iar apoi pe cele ale celor dragi, și să vorbim cu fiecare pe limba lui. Să le arătăm dragostea și aprecierea noastră nu doar așa cum ea arată pentru noi, ci s-o traducem și pe limba lor. Și să înțelegem mai ușor nevoile și necesitățile celorlalți, dar și de ce reacționează într-un anumit fel.
Să știm să le oferim celorlalți ce au nevoie, așa cum au nevoie. Și, la fel de important, să știm să ne facem noi înțeleși celorlalți, ca ei să știe, la rândul lor, nevoile și necesitățile noastre, ce nu ne place sau ce ne face fericiți.
Și abia atunci când reușim să înțelegem fiecare limbajul celuilalt, dar și propriul limbaj, șansele la o cât mai bună comunicare cresc exponențial, fără să mai simțim că venim de pe planete diferite. Iar când mai și punem în aplicare ce-am aflat, fericirea nu mai are nicio șansă să ne rateze!
